Mitropolitul Serafim Joantă s-a născut la data de 4 septembrie 1948, în localitatea Boholţ-Făgăraş. A crescut într-o familie ortodoxă fiind cel mai mic dintre cei cinci copii. A absolvit gimnaziul și liceul în orașul Făgăraș. A urmat cursurile Facultății de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu între 1970-1974 și la încheierea lor a susținut examenul de licență în 1974. Între 1982-1985 face studii de doctorat la Institutul Saint Serge din Paris, Franța. Printre profesorii care i-au marcat pregătirea teologică se regăsesc Olivier Clément, Boris Bobrinskoy și Konstantin Andronikoff. În 1985 obține titlul de doctor în teologie cu o lucrare despre tradiția românească a curentului isihast: "Roumanie - tradition et culture hésychastes". După obținerea titlului de doctor în teologie este, între anii 1986-1989, lector la Institutul Saint Serge. Ține prelegeri despre "Istoria sinoadelor ecumenice" și "Istoria bisericilor ortodoxe". Revine în România cu puțin timp înainte de revoluția din decembrie 1989. În perioada 1989-1990 a fost asistent la Facultatea de Teologie din Sibiu.
Preot necăsătorit în Pojorta - Făgăraş, între anii 1974-1975, apoi muzeograf şi preot la catedrala episcopală din Alba Iulia, între anii 1975-1982, lector la Institutul Teologic St. Serge, între anii 1985-1989, duhovnic la Institutul Teologic din Sibiu, între anii 1989-1990.
La data de 17 februarie 1990 este tuns în monahism și hirotesit arhimandrit. Este hirotonit întru arhiereu la 11 martie 1990 de către mitropolitul Antonie Plămădeală și de soborul episcopilor coslujitori fiind numit Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului cu titlul de Făgărășanul. Această funcție a împlinit-o până în 1994, pe atunci a fost responsabil cu misiunea, cateheza și activitatea filantropică a Mitropoliei Ardealului. Paralel predă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu cursuri de Misiune Creștină și cursuri de Spiritualitate Ortodoxă. Primește o însărcinare specială din partea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care îi încredințează conducerea activității Asociației Misionare Ortodoxe "Oastea Domnului" care număra în acea perioadă circa 300 000 de membri.
La data de 16 octombrie 1993 este ales Arhiepiscop al Berlinului și Mitropolit pentru românii din Europa Centrală, de către o Adunare eparhială întrunită la Aachen. Se pare că un rol hotărâtor în acea alegere l-a avut harisma proprie de predicator. Este confirmat de Sfântul Sinod la 12 ianuarie 1994, instalat la München la 5 iunie 1994 când a preluat efectiv conducerea Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Centrală și de Nord purtând titlul de Arhiepiscop de Berlin și Mitropolit pentru Germania și Europa Centrală și de Nord. În responsabilitatea lui canonică intrau la acea vreme 15 țări din Europa. Sarcina lui principală a fost aceea de a aduna în jurul Bisericii Ortodoxe pe românii risipiți în diaspora, de a întări parohiile existente și de a organiza noi misiuni ortodoxe în țările aflate sub jurisdicția lui în fruntea cărora să găsească preoți capabili de a coordona activitatea din străinătate. Toate aceste activități au fost desfășurate doar prin donațile credincioșilor fără a avea o bază financiară asigurată.
Delegat de Sfântul Sinod la unele întruniri ecumenice peste hotare: Moscova -1990, Strasbourg -1990, Torto Cores în Grecia -1993, ş. a.
Lucrări:
Distinctii
Harta site