Ieromonahul Savatie, pe numele său de mirean Ştefan Baştovoi, s-a născut în 1976, la Chişinău, în familia unui profesor de filozofie, propagandist al ateismului ştiinţific. Până la călugărie, a fost ancorat în concepţiile tatălui său.
A absolvit Liceul de Artă "Octav Băncilă" din Iaşi. Când era în clasa a XII-a a fost internat la Spitalul Socola, unde a scris ciclul „Un diazepam pentru Dumnezeu“, care l-a consacrat ca poet.
Ulterior, a obţinut premiile revistelor: Convorbiri Literare, Timpul, Dacia Literară.
Este menţionat în „O istorie deschisă a istoriei literaturii din Basarabia“ de Mihai Cimpoi şi în „Postmodernismul Românesc“ de Mircea Cărtărescu, ca şi în alte volume de critică şi de istorie literară.
Din 1996 este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Ştefan Baştovoi este un scriitor deosebit de talentat. După ce debutează, la 20 de ani, cu o carte excepţională, „Elefantul promis“ (Editura „Arc“, Chişinau, 1996), după care urmează „Cartea Războiului“ (Editura „Marineasa“, Timişoara, 1997) şi „Peştele pescar (o poveste)“ (Editura „Marineasa“, 1998), volume de poezie cu care câştigă numeroase premii literare naţionale şi internaţionale, scriitorul Ştefan Baştovoi abandonează lumea literară şi Facultatea de Filozofie (Universitatea de Vest din Timişoara) unde a fost student între anii 1996 - 1998 şi se călugăreşte.
În 1999 a fost tuns în monahism, primind numele Savatie. La 28 octombrie 2000, a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 4 august 2002, ieromonah. Vieţuieşte la Mănăstirea „Naşterea Domnului“ din Eparhia Edinet şi Briceni, în Republica Moldova.