Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut la data de 18 martie 1921. A primit la botez numele de Valeriu. Ajunge student la "Facultatea de Medicină" şi la "Conservatorul de Muzică" din Cluj Napoca în toamna anului 1944. Aici, ca preşedinte al studenţilor din Centrul Studenţesc "Petru Maior", a organizat şi condus greva studenţească cu caracter anticomunist, după instaurarea guvernului "democratic" condus de Petru Groza la 6 martie 1946 şi totodată antirevizionistă împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. În urma acestui protest al studenţimii, a fost exmatriculat de noile autorităţi.
Ulterior, şi-a continuat studiile la "Facultatea de Teologie" din Bucureşti şi la "Academia Andreiană" din Sibiu, obţinând titlul de "licenţiat în teologie" (1948).
La 2 februarie 1942 s-a călugărit la Mănăstirea Antim din Bucureşti, dându-i-se numele de Bartolomeu. În acelaşi an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon. După greva studenţească de la Cluj, fiind înlăturat din Facultatea de Medicină în anul 1947, a ajuns stareţ la Mănăstirea Topliţa din judeţul Harghita.
Între anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, între anii 1949-1950, inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc. Între anii 1950-1951 a fost asistent la catedra de Istorie Bisericească Universală la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar între 1951-1952, decan al Centrului de Îndrumare Misionară şi Socială a Clerului, la Curtea de Argeş. În perioada 1952-1958, deţine funcţia de Director al Bibliotecii Patriarhale din Bucureşti.
A fost trimis în anul 1966 de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de aici: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului "Publicaţii".
În anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de către Arhiepiscopul Victorin, acordându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de arhimandrit. Ţine nenumărate conferinţe şi face parte din mai multe delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române peste hotare.
Reîntors în ţară, este director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976-1982.
În anul 1982 se va retrage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului. Operei sale scriitoriceşti, deosebit de bogată, va adăuga una de excepţie: diortosirea şi adnotarea Sfintei Scripturi, după Septuaginta. De fapt, această lucrare o va elabora şi desăvârşi după alegerea ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, la 21 ianuarie 1993. După cum mărturiseşte singur, această operă i-a solicitat peste zece ani de muncă de ocnaş dar, în acelaşi timp, i-a oferit Înalt Preasfinţiei Sale şi nouă tuturor, de astfel, bucuria de a avea o Biblie într-o limbă frumoasă şi curgătoare, limba română. Biblia aceasta, tipărită în anul 2001 a devenit şi ediţia jubiliară a Sfântului Sinod.
În primăvara anului 1990, Prea Cuviosul Arhimandrit Bartolomeu Anania a făcut parte din Grupul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii, alături de actualul patriarh Daniel, de părinţii Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Constantin Voicescu, Iustin Marchiş şi alţii.
În ședinta sa din 4 noiembrie 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a înființat o nouă Mitropolie cu sediul la Cluj, numită Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului și a hotărât ridicarea Prea Sfințitului Arhiepiscop Bartolomeu la rangul de Mitropolit. Pe 25 martie 2006 ÎPS Bartolomeu a fost înscăunat ca mitropolit.
A trecut la Domnul pe 31 ianuarie 2011 la spitalul din Cluj-Napoca, înconjurat de prieteni şi ucenici.
Revista ortodoxă
