Nikolai Nikolaivich Afanasiev a fost un proeminent preot şi teolog rus care a emigrat în anul 1917 în Franţa.
Afanasiev s-a născut la Odesa pe 04 septembrie 1893, ca fiu al avocatului Nikolai Grigorevich Afanasiev. După ce a studiat matematica la universitate, el a fost înrolat în artileria Armatei Albe în timpul războiului civil care a urmat Revoluţiei Ruse.
După război, Afanasiev a urmat studii postuniversitare la Universitatea din Belgrad. El a obţinut titlul de doctor în teologie în anul 1927. A predat la Seminarul ortodox din Skopije între anii 1925-1930, şi apoi la Institutul Teologic Ortodox Sf. Sergius din Paris. Afanasiev a fost hirotonit preot la 06 ianuarie 1940, după care a slujit, timp de 6 ani în Tunisia. În anul 1947 a revenit la Institutul Sf. Sergius din Paris. A murit pe 04 decembrie 1966.
Afanasiev este cel mai bine cunoscut pentru studiul şi reactualizarea teologiei euharistice, care au influenţat decenii de-a rândul teologii ortodocşi şi non-ortodocşi.
Activ în discuţiile ecumenice, Afanasiev a fost observator ecumenic oficial la Vatican II. Lucrarea sa cea mai cunoscută este eseul său cu privire la primatul Romei în Biserica antică, „The Church Wich Presides in Love“.
Scrieri: „Trapeza Gospodnia“ (Cina Domnului). Paris: YMCA Press, 1952, „Biserica Duhului Sfânt. Notre Dame“, editura Universităţii Notre Dame, 2007 şi „The Church Wich Presides in Love“, în John Meyendorff , The Primacy of Peter: Essays in Ecclesiology and the Early Church , new ed. Crestwood, NY: St Vladimir's Seminary Press, 1992 .
Revista ortodoxă
