Marile intrebari din stiinta si religie

Viziunea noastra asupra universului si locului oamenilor in cadrul acestuia s-a modificat complet in ultimul secol, la o imensa distanta de orice supozitie din trecut. Descoperirile din cosmologie si biologia evolutionista, din informatica si fizica solidelor au revolutionat fundamental modul de gandire uman.

Cartea de fata porneste de la prezumtia ca toate aceste noi descoperiri stiintifice sunt fundamental corecte. Bineinteles ca descoperirile oamenilor de stiinta sunt intotdeauna revizuibile si, cu certitudine, multe din ele vor trebui revazute in lumina cercetarilor ulterioare. Dar ele ne pun deocamdata la dispozitie cea mai buna informatie despre natura lucrurilor, iar perspectiva este minunata si uimitoare.

Credinţele religioase pot supravieţui în era ştiinţifică? Sunt ele în mod flagrant depăşite? Sau persistă în ele un miez fundamental, chiar dacă maniera în care sunt exprimate va trebui să se adapteze noului context ştiinţific? Iată câteva dintre chestiunile de bază ale dialogului dintre ştiinţă şi religie. În cartea de faţă, Keith Ward, un fost ateu devenit preot anglican, propune o serie de viziuni incitante asupra controverselor ivite între diversele concepţii religioase şi noile cunoştinţe ştiinţifice.

El identifică zece întrebări esenţiale despre natura universului şi viaţa omului, cum ar fi: Are universul vreun scop? Legile naturii exclud miracolele? Poate ştiinţa să ofere o explicaţie completă, exclusiv naturală, pentru credinţele morale şi religioase? Din cauza ştiinţei a devenit depăşită credinţa în Dumnezeu? Există argumente ştiinţifice solide în favoarea existenţei lui Dumnezeu? Autorul trece în revistă concepţii provenite din budism, confucianism, taoism, islamism, hinduism, iudaism şi creştinism, pe care le pune în balanţă cu speculaţiile unor cosmologi, matematicieni, fizicieni şi filosofi. Scriind cu entuziasm, pasiune şi claritate, Keith Ward reuşeşte să redea profunzimea, dificultatea, importanţa şi atractivitatea marilor întrebări intelectuale şi existenţiale din era ştiinţifică modernă, oferind unei palete ample de cititori o informaţie lipsită de prejudecăţi fie religioase, fie ştiinţifice.