Cu un "Cuvânt înainte" al Părintelui Iustin Miron, stareţul Mănăstirii Oaşa
şi cu "Prefaţă" de Andrei Dîrlău
Jertfele, credinţa şi dragostea poporului român ne sunt izvor de întărire, din care ne putem adăpa oricând. Un mod de a sorbi din acest izvor sunt şi cântecele şi poeziile patriotice. Acestea ne pun în legătură cu toţi cei care le-au cântat de-a lungul timpului și prin ele primim adevărate transfuzii de dragoste, putere şi curaj.
Într-o vreme în care trădarea de ţară, cedarea suveranităţii și interesele personale au devenit politică de stat, în care dezbinarea ne macină și patriotismul este adesea luat peste picior, această carte ne aduce aminte că fără rădăcini, fără istorie, fără credinţă și fără trecut nu vom avea nici viitor.
„Nu ne-au fost specifice capul plecat, compromisul laş, acceptarea umilinţei pentru blidul de linte, slugărnicia nevertebrată, frica, obedienţa sau oportunismul. Unii spun că ne-am fi ales cu ele din epoca fanariotă. Alţii – din comunism. Mai drept ar fi să spunem că, ori de câte ori a slăbit credinţa în Dumnezeu, ne-au copleşit patimile şi slăbiciunile omeneşti. Căci Dumnezeu este sursa oricărei virtuţi şi, fără har, nu există dragoste, nobleţe, eroism sau jertfă.”
Andrei Dîrlău, Prefaţă
„Cu Dumnezeu, Românul e tare. S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută! răzbeşte prin orice. Doamne ajută! a fost în viaţa română secretul succesului, cheia biruinţei şi a rezistenţei. Dar fără Dumnezeu suntem foarte slabi. Simţim aceasta acum, după război, când Doamne ajută a început să fie uitat în politică, în educaţie, în gospodărie. Vrem să devenim iar tari, neînfrânţi de niciun pericol? Să ne întoarcem la Dumnezeu, la puterea verificată de veacuri a neamului nostru! ”
Părintele Dumitru Stăniloae