Cuvinte duhovnicești (1) - Cu durere și dragoste pentru omul contemporan

-Coperti necartonate.

 

Marea majoritate a lumii epocii noastre este instruita lumeste si alearga cu o viteza lumeasca mare.  Dar fiindca ii lipseste frica de Dumnezeu - inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu - ii lipseste frana, iar cu viteza, fara frana, sfarseste in prapastie.  Oamenii au foarte multe probleme si cei mai multi sunt foarte ametiti.  Si-au pierdut orientarea. Incet-incet vor ajunge sa nu se mai poata controla pe ei insisi.  Daca cei ce vin in Sfantul Munte sunt atat de zapaciti, atat de incurcati, cu atata neliniste, ganditi-va: ceilalti care sunt departe de Dumnezeu, de Biserica, oare cum sunt?

 

„Prin adormirea sa în iulie 1994, fericitul Stareţ Paisie a lăsat o moştenire duhovnicească: învăţătura sa. Monah simplu, cu puţine cunoştinţe ale şcolii primare, dar bogat după înţelepciunea lui Dumnezeu, el s-a golit pe sine pentru aproapele său. Învăţătura sa n-a fost predică sau cateheză. Făcându-şi din Evanghelie normă de viaţă, învăţătura sa izvora din însăşi viaţa sa, al cărei semn era dragostea.”

Prolog