Ştiam din copilărie despre existenţa unui grup anticomunist în oraşul natal, dar nu am bănuit niciodată că, în paralel cu organizaţiile UTM, au activat în ţară peste treizeci de grupări considerate de Securitate subversive.
Atunci, nu m-am gândit că le voi descoperi şi că voi scrie despre aceşti tineri curajoşi, care au sfidat un sistem nedrept, în scopul împlinirii unor idealuri înalte.
Lăcrămioara Stoenescu
Atunci când mai sunt unii care vorbesc despre pasivitatea românilor în anii dictaturii comuniste, este bine să ştim că nu toată lumea a plecat capul, că au existat atâtea forme de rezistenţă care au creat adevărate coşmaruri pentru un regim detestat, pe drept cuvânt considerat ca antipatriotic, antidemocratic şi inuman. Un regim al terorii şi al minciunii. Cartea Lăcrămioarei Stoenescu este deopotrivă o recuperare a memoriei şi un act de justiţie morală pentru acei tineri care, sperând cu disperare, au sfidat domnia Răului. Când totul părea pierdut, ei s-au obstinat să nu capituleze. Au plătit cu ani grei de temniţă, cu persecuţii oribile pentru curajul verticalităţii. Ar fi necesar ca această carte, onestă, profundă, pasionantă şi tulburătoare, să fie citită de cât mai mulţi tineri, elevi şi studenţi, ca un argument pentru demnitate şi un antidot împotriva laşităţii, cinismului şi conformismului servil.
Vladimir Tismăneanu
LĂCRĂMIOARA STOENESCU (n. 22 februarie 1942 la Giurgiu) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1969. A fost profesoară la Colegiul „Cantemir-Vodă“ din Bucureşti.
Debutează în 2007, la Curtea Veche Publishing, cu volumul memorialistic Copii — duşmani ai poporului. Cartea a fost tradusă în limba italiană de Mauro Barindi pentru Saecula Edizioni şi prezentată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino din mai 2014.
Tot la Curtea Veche Publishing a apărut în 2010 prima ediţie a cărţii De pe băncile şcolii în închisorile comuniste.
Scrie în 2012 cartea Memoria stigmatelor, publicată la Curtea Veche Publishing, apoi alte două cărţi apărute la Iulian Junior, Poezii pentru cei mai dragi copii (2012) şi De la circ la zoo (2013).
Este autoarea unor scenarii radiofonice după cartea Copii — duşmani ai poporului, intitulate: Am fost duşman al poporului şi Un om nevinovat. De asemenea, a scris scenariile Deportaţi în Siberia şi De o parte şi de alta a Prutului, după cartea Exerciţii de ¬memorie, o paranteză tristă a istoriei de acad. Gleb Drăgan; apoi Gavril Vatamaniuc — Soimul Bucovinei, după cartea Memoria stigmatelor.
Colaborează la România liberă, suplimentul Aldine, Timpul, revista Memoria, publicând interviuri luate unor foşti deţinuţi politici, unele fiind reluate în volumul de faţă.
Are în lucru numeroase proiecte legate de tema închisorilor comuniste şi a memoriei recente.
Harta site