Idealul educational in pedagogia crestina

Idealul educaţional creştin îşi propune, dincolo de idealurile subordonate, legate de fericirea, pacea şi ordinea socială din această lume, transcenderea limitelor vieţii puse de moarte prin împreună‑lucrarea omului cu harul divin. A iubi la infinit lumea cu viaţa ei, fără o raportare la Creator, nu înseamnă altceva decât a iubi moartea. Creat după chipul lui Dumnezeu şi în vederea asemănării cu acesta, omul a fost aşezat în lume ca stăpân al creaţiei. Drumul spre asemănarea cu Dumnezeu, un drum al libertăţii interioare, este parcursul pe care şi‑l propune orice ideal pedagogic creştin. Cărările pe care ajungem însă la Dumnezeu sunt variate, dar toate duc spre acelaşi pisc.
Din punctul de vedere al pedagogiei creştine există idealuri imediate, care se referă la încercarea de a crea o lume mai bună şi mai dreaptă aici, pe pământ, dar şi un ideal educaţional absolut, anume transcenderea morţii. Prin aceasta pedagogia creştină este o pedagogie a vieţii prin excelenţă, o pedagogie a învierii.