Contractele nenumite in afaceri. Conferinta de drept comercial Cluj 8-9 iunie 2017

Volumul debuteaza cu un studiu fundamental asupra dreptului comun al contractelor nenumite, in care Marian Nicolae clarifica relatia contract numit – contract nenumit si analizeaza regulile care guverneaza contractele nereglementate, in cazul insuficientei sau al ineficacitatii regulilor stabilite de parti, precum si modul de aplicare a acestor reguli in cazul unui concurs de norme virtual aplicabile.

Argumentand necesitatea constructiei neechivoce si exhaustive a contractelor, Adriana Almasan analizeaza cateva probleme aparute in practica afacerilor la formarea contractelor nenumite, pornind de la utilizarea de „modele” si de „formate” contractuale, inclusiv dinimport, si avanseaza solutii pentru formarea unor contracte lipsite de riscuri de interpretare.

Lucian Bojin se intreaba daca prezinta utilitate pentru sistemul de drept romanesc conceptul de contract relational, aflat in relatie dihotomica cu cel de contract izolat, discutand criteriile de diferentiere dintre acestea si implicatiile unei analize contextuale a relatiilor in cadrul carora o anumita tranzactie a luat nastere.

Relevanta clauzelor uzuale in contractele de afaceri face obiectul analizei realizate de Smaranda Angheni, care trece in revista categoriile de clauze ce compun in mod obisnuit continutul contractual si remarca importanta lor asupra stabilitatii si securitatii circuitului comercial.

Pornind de la importanta acordurilor privind alegerea forului in relatiile de afaceri, mai ales in cele internationale, Alina Oprea discuta despre eficacitatea conventiilor atributive de jurisdictie, cu aplicare particulara la ipoteza utilizarii de catre una sau ambele parti contractante a conditiilor generale standard, ca modalitate de externalizare a continutului contractual.

La randul sau, Sergiu Popovici analizeaza legea aplicabila contractului comercial international, pe baza unor elemente specifice dreptului international privat, in general, respective dreptului Uniunii Europene in materie, in special, anume conflictul de calificari si principiul interpretarii autonome.

Florina Popa si Flaminia Starc-Meclejan cauta repere in materia bunelor moravuri care sa serveasca in procesul de stabilire a limitelor libertatii de a contracta in afaceri, remarcand continutul insuficient de caracterizat al acestui concept in afaceri si analizand relatia sa cu ordinea publica economica.

Prima parte se incheie cu studiul lui Dan-Adrian Caramidariu despre eficienta economica, principiu fundamental pentru comportamentul rational al agentilor economici, fiind adusa in discutie potentiala sa valenta de principiu al dreptului contractelor, cu rol in reconstructia contractului complet si repartizarea riscurilor intre parti, in vederea maximizarii beneficiilor obtinute prin contract.

In partea a doua a volumului, plecand de la un studiu de caz, Dan Chirica supune analizei figura juridica a contractului-cadru, din perspectiva calificarii si a efectelor sale, retinand ca obligativitatea contractului-cadru cu executare succesiva implica nu crearea de raporturi juridice obligationale specifice de la creditor la debitor, ci impunerea unor norme juridice obligatorii intre partile contractante si incheierea de contracte de executare in timp, si particularizand analiza la problematica raspunderii pentru neexecutare.

Serban Diaconescu (re)lanseaza o serie de provocari cu privire la contractul nenumit de distributie, in special in legatura cu regimul juridic aplicabil acestuia, in contextul inexistentei unui contract numit suficient de similar, si cu particularitatile arhitecturii continutului contractual, constand in crearea de obligatii asumate in cadrul parteneriatului de afaceri si de obligatii care organizeaza schimbul de prestatii.

In ceea ce ma priveste, incerc sa clarific amplasamentul operatiunilor de credit bancar si al contractelor asociate acestora in categoria vasta a creditarii si sa identific punctele comune ale formelor speciale de creditare bancara, pe fondul diversitatii tehnicilor juridice pe care acestea se bazeaza. Tot in contextul operatiunilor de finantare, Juanita Goicovici discuta despre contractile de imprumut de tip mezanin, in calitatea lor de forme hibride de creditare, prezentand structura acestor finantari, diferentiindu-le fata de contractele cu care prezinta anumite similitudini (finantarea de tip levier si finantarea de tip punte) si analizand clauzele specifice si optiunile asociate acestei forme de imprumut.

Grupajul de texte privind contractele cu relevanta in domeniul dreptului societar cuprinde, in primul rand, studiul in care Radu Rizoiu trateaza ipoteca asupra partilor sociale, argumentand statutul sau de contract numit, care beneficiaza de o reglementare speciala privind aspectele esentiale ale unui asemenea contract, respectiv constituirea garantiei, publicitatea operatiunii si executarea (silita). In al doilea rand, Cristian Gheorghe aduce in atentie contractul de vanzare avand ca obiect actiuni tranzactionate pe o piata reglementata, al carui regim juridic este influentat atat de supra-reglementarea caracteristica pietei de capital, cat si de lipsa unui izvor normativ expres al contractului „bursier”. Totodata, Flavius Motu discuta ipoteza actionarului secret in societatea pe actiuni de tip inchis, mai exact formele contractuale prin care se incearca inlaturarea restrictiilor impuse de actul constitutiv al unei asemenea societati cu privire la libera transferabilitate a actiunilor.

Seria de studii dedicate contractelor din domeniul proprietatii intelectuale cuprinde, pentru inceput, textul in care Gabriel Olteanu si Adrian Barbu Ilie expun cateva dileme cu privire la caracterul nenumit al contractului de comanda a unei opere viitoare. La randul sau, Alin Speriusi-Vlad aduce in discutie regimul juridic al creatiei intelectuale, analizand traseele de protectie a drepturilor patrimoniale in materie si intrebandu-se daca obiectul tranzactiilor din domeniul proprietatii intelectuale il constituie creatiile intelectuale sau drepturile asupra acestora. De asemenea, Mihaela Mocanu trece in revista categoriile de raporturi care pot interveni intre artistii vizuali si galeristi, identificand cateva tipuri contractuale si analizand principalele obligatii specifice acestora, mai ales pe baza uzantelor din domeniu.

Radu Bufan si Natalia Svidchi analizeaza critic carentele practicii organelor fiscale privind modul in care autoritatile examineaza operatiunile de cumparare in scop de revanzare, sub aspectul trasabilitatii bunurilor si al „comportamentului fiscal inadecvat” al partilor implicate in intermedierea circulatiei acestora, sustinand necesitatea unei interventii normative in domeniu.

Florin Motiu trece in revista regimul juridic al unor contracte privind intermedierea in asigurari si reasigurari, respectiv al conventiilor care implica brokerul de asigurare, asistentul in brokeraj, agentul de asigurare, subagentul sau agentul de asigurare subordonat, prezentand problemele ridicate de calificarea acestor tipuri contractuale.

Stan Tirnoveanu, impreuna cu Dan Curiciuc, abordeaza operatiunea de factoring din perspectiva elementelor sale definitorii, a functiilor pe care le poate indeplini cumulativ sau alternativ, a riscurilor asumate de parti si a tratamentului juridic al acestei operatiuni in procedura insolventei. Intr-un studiu pe aceeasi tema, cu caracter complementar, Mihaela Saracut analizeaza factoringul ca alternativa moderna de finantare in insolventa, relevand avantajele specifice ale acestei tehnici, in comparatie cu mecanismele de finantare clasice.

Volumul se incheie cu studiul lui Marian Bratis, care prezinta cateva repere jurisprudentiale privind asa-numitele contracte mixte, al caror caracter eclectic, dat de obligatiile multiple, multivalente, asumate de parti, pune probleme de calificare in practica judecatorului roman.