Dacă istoria are un sens, dacă scapă repetiţiei ciclice şi destinului şi dacă este istorie în sensul propriu al cuvantului - adică viaţă, nu doar trecere -, acsestea se întâmplă pentru că Întruparea este un fapt unic, ivit în viaţa oamenilor. Un eveniment care, în mod tainic, restaurează umanitatea. Împărţind timpul şi viaţa credincioşilor, sărbătorile slujirii creştine se situează în acest cadru. Deoarece a sărbători nu înseamnă doar a rememora şi a ne aduce aminte, ci şi a ne deschide unui har mereu actual şi prezent.
Hranindu-se din tradiția răsăriteană, dar atent și cea occidentală, Oliver Clement regăsește aici semnificația profundă a acestor perioade importante ale credinței: în mijlocul unei nopți de iarnă - Crăciunul, implorare smerită; primăvara - Paștile și Învierea; strălucind încă din icoane - focul Cinzecimii și lumina lui Hristos transfigurat. Dincolo de repetiție, iată că ajung la noi evenimentele Mântuirii.
CUPRINS:
Harta site