Cu pasi mici și fericiți

Copilul care merge la grădiniță sau începe școala are dificultăți de adaptare la noul mediu, deoarece el descoperă brusc că lumea este mult mai mare decât credea până atunci și teama de a nu se pierde de cei dragi crește mai mult ca niciodată. Despărțirea aduce suferință atât în rândul copiilor, cât și în rândul părinților, adaptarea copilului implicând astfel și capacitatea părintelui de a se despărți de propriul copil. În momentul în care părintele își va reduce stresul cauzat de intrarea în creșă /grădiniță/școală a propriului copil, acesta va începe să accepte mai ușor noul mediu, să se simtă mai confortabil cu spațiul grupei, al clasei, cu personalul unității, cu copiii și cu obiectele din jur.

Totuși, este importantă modalitatea prin care se face această adaptare a copilului la colectivitate și se știe că o adaptare lină și naturală poate să ducă doar la succesul și la fericirea copilului, spre deosebire de o adaptare bruscă, forțată care, cu siguranță, va avea efecte negative asupra acestuia atât în plan emoțional, cât și în plan somatic.