Liberalismul: pro şi contra

Lumea modernă este construită pe fundația libertății. Libertatea este înscrisă în constituțiile și practicile sociopolitice ale majorității țărilor civilizate și oferă cetățenilor acestora un spațiu decent de alegere, de autocunoaștere și autoexprimare. Liberalismul poate oferi mult mai mult decât un alibi pentru politici de austeritate economică. Liberalismul trebuie să fie un set de valori centrate pe libertate, înțeleasă atât ca autonomie personală, cât și ca motivație de a te dedica unei comunități de idealuri, inclusiv cel al cultivării potențialului fiecăruia.

Mai este liberalismul o idee actuală? Trăim, poate, într-o lume post-liberală? Ce punem în loc? Ce pierdem cu eliminarea ideii liberale din viața publică?

Volumul de față își propune să exploreze aceste întrebări și dileme într-o manieră relativ inovatoare: este autopolemic. Spre deosebire de volumele colective cu aspirație de manifest, care abundă pe piața de idei din România, vocile din această carte sunt diverse și, într-o anume măsură, opuse unele altora. Opozițiile nu sunt numai ideologice, deși acestea vor frapa cititorul cel mai mult, ci și de abordare sau soluție. Autorii din câteva generații și școli de gândire diferite se raportează la liberalism în moduri foarte diferite, de la critică și nulificare ontologică la acceptare pragmatică, reinventare culturală sau promovare programatică. Aceste poziții reflectă situația de efervescență, de-a dreptul psihodramatică uneori, a eșichierului ideologic românesc. România contemporană trece printr-o perioadă benefică de diversificare ideologică. Deși cu potențial ridicat de conflict deschis, această fază are meritul de a impulsiona spiritul public, cultura civică şi chiar încrederea în sine a societății noastre.

Sorin Adam Matei (n. 1965) este profesor universitar la Brian Lamb School of Communication, Purdue University. A absolvit Facultatea de Istorie din București (1991), Fletcher School of Law and Diplomacy (MA, 1994) și programul de doctorat la Annenberg School for Communication, University of Southern California (2001). Este autorul volumelor Boierii Minții (2004), Idei de Schimb (2011), The 1% effect (în pregătire) și coordonatorul volumelor Idolii forului (2010); Transparency in Social Media (2015) și Roles, Trust, and Reputation in Social Media Knowledge Markets (2014).

Caius Dobrescu (n. 1966) este profesor la Facultatea de Litere a Universității București (Catedra de Teoria Literaturii). A publicat volumele de poezie Pauză de respirație (împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu, Marius Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul oraşului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spaţiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu – imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a.

Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948‑1989 (2012), Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX (2014), Națiunea socialistă. Politica identității în Epoca de Aur (2015). A publicat articole în diferite volume colective și reviste de specialitate: East European Politics and Societies, Sfera Politicii, Studia Europaea, Revista de Științe Politice, Revista Română de Geografie Politică, Geopolitica, Romanian Review of International Studies, Political Studies Forum, Colloquium Politicum, South East European Journal of Political Science ș.a. Colaborator ocazional al revistelor Observator cultural, Cultura, Timpul și al platformei CriticAtac. Domenii majore de interes: teoria relațiilor internaționale, ideologii politice, economie politică, sociologie politică, istorie politică, radicalism politic.