Părintele Ioanichie, cel iubitor de Cuvânt Bun, nu a fost un fals pios într-o lume atee, materialistă, ci a avut curaj să arate că trăirea în Hristos înseamnă a rămâne neclintit în Credinţa Ortodoxă. Deci, neobosit, printre morminte, pe cărări înguste şi prăpăstii, a căutat graiul timpului trecut şi sfintele cuvinte din pustii ale unor Sfinţi Părinţi în care încă vibrează forţa smereniei în spaţiul tradiţional al Ortodoxiei, şi care vor străbate peste veac.
El a fost aceea făptură duhovnicească, chipul cel mai sigur, care n-a îmbrăcat haina monahală până când nu şi-a verificat proprile gânduri şi afectivitivităţi, ajungând astfel să-şi vadă în ochi un adevăr de lacrimi pentru mântuire tuturor.
Părintele Constantin Cătană
Harta site