Prin reeducare s-a încercat să se “recreeze” ființa umană (omul nou) în mod bestial. Reeducarea includea dezicerea reeducatului de familie, prieteni, Dumnezeu, valori morale, adică dezumanizarea lui, supunerea lui totală față de autorități, pentru ca apoi să devină el însuși un “reeducator.”
Reeducare continuă azi la scară globală prin mijlocirea rețelelor sociale. Ceea ce nu s-a reușit prin tortură și regim de detenție se reușește prin mijlocirea internetului, care provoacă o obediență incredibilă atunci când e vorba de demolarea valorilor creștine, de dărâmarea credinței în Dumnezeu și a dragostei de semeni.
Puterea autorității nu rezidă doar în capacitatea acesteia de a determina societatea să-i urmeze regulile anticreștine (prin represiune, ca în experimentul Pitești sau doar prin frică, ca în experimentul Covid 19), ci mai ales de măsura în care aceasta reușește să redefinească realitatea percepută de anumiți indivizi, conform unui program prestabilit (vezi „corectitudinea politică”, „marea resetare” și „noua normalitate”).
CUPRINS
Introducere / 7
Persoana în temnițele comuniste
Eul personal și eul social /17
Simpla prezență a oamenilor duhovnicești îi schimba pe deținuți
Psihologia torționarului / 30
Frustrați și plini de invidie, gardienii erau violenți până la demență pentru a avea astfel sentimentul de control și de deținere a puterii
Psihologia victimei / 42
Au rezistat cei care au aflat sensul suferinței, acela de mântuire a lor și a neamului. Numeroși au fost însă și cei căzuți în deznădejde, resemnare și chiar trădare
Viața grupurilor de deținuți în temnițele comuniste
Formarea grupurilor și coeziunea lor / 81
Suferința ne-a unit. Sufletele se curățau în spovedanii și în mărturisiri reciproce, sincere, prietenești. Dragostea dintre noi era mai puternică decât teroarea cumplită în care trăiam. Năzuiam împreună, ne rugam împreună, totul era de obște
Influențele sociale: conformismul, complianța și obediența / 87
Prin frică, foame, frig, tortură, mulți ajung la supunere (ascultare oarbă, hipnotică) față de autoritatea legitimă, la adormirea conștiinței (a comportamentului moral și a discernământului), devenind turnători, trădători, torționari, unelte oarbe ale represiunii
Studiu de caz. Experimentul Pitești / 106
Prima bătaie dura trei-patru ore. Au fost și cazuri de nouă ore în șir, zile la rând. Apoi venea inevitabilul: prăbușirea definitivă în disperare. Flămând, schingiuit, umilit săptămâni la rând, fără somn, terorizat, lovit de cel care cu o oră înainte îți era prieten și frate de lanț, obligat și el să lovească fără vreo speranță de scăpare... acesta este calendarul unui student supus procesului de depersonalizare
Deportații / 128
Familiile deportaților au fost lăsate în câmp (Bărăgan, 1951), sub cerul liber, în arșița nemiloasă a soarelui, fără adăpost, fără apă și fără hrană. Prin frică, reducând existența umană doar la funcțiile fiziologice, sistemul a încercat să distrugă personalitatea deportatului
Memoria colectivă și identitatea națională / 148
Vor rodi cuvintele martirilor și eroilor neamului românesc în pământul inimii noastre? Nu se dovedește inima noastră, de prea multe ori, pământ sterp? Nu va fi sufocată sămânța cuvântului, primit de la ei, de grijile egoiste ale vieții?
Concluzii / 163
Bibliografie / 168
Revista ortodoxă
