Treptele raiului

„Omul între pământ şi cer, dar cu privirea îndreptată spre cer” – aşa ar putea fi formulată tema centrală a cărţii Fratelui Alexandru Mihail Niţă. Un pământ „ce încă poartă frumuseţile începutului edenic”, cum frumos se exprimă autorul, adică în însăşi alcătuirea sa materială. Altfel, viaţa umană nu numai că n-ar mai merita a fi trăită, dar nici n-ar mai fi posibilă. Căci pământul şi viaţa noastră pe acest pământ poartă rănile adânci ale păcatului, ale lucrării nefaste ale puterilor  întunericului, în strânsă sinergie cu o omenire ce pare iremediabil prinsă în vârtejul veşnicei pierzanii.

Totuşi, frumosul titlu al cărţii – Treptele raiului – sugerează deja o perspectivă în care nu răul şi decăderea au ultimul cuvânt. Căci Domnul Hristos a deschis calea mântuirii, a restaurării omului şi a creaţiei, în ansamblul ei.

Cartea se remarcă prin „bogăţia şi superba diversitate a materialului oferit, ca şi înălţimea orizontului la care ea îşi propune să-l ridice pe cititor. Doresc să o recomand călduros cititorilor şi să mărturisesc că mă bucur de ea cu o bucurie pe care numai onoranta prietenie a Domnului Niţă, iubitul meu întru Hristos Frate Alexandru, o egalează.

Pr. Prof. Vasile Mihoc