Marturia harului si a comuniunii - in Ortodoxie, protestantism si catolicism

Cartonată

Teologul Dumitru Stăniloae, în lucrarea sa Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, vorbind despre Tratatul III din Triada I, arată în învățătura Sfântului (p. 323) această importanță a înțelegerii lucrării harului:

„A zice ceva despre Dumnezeu și a fi împreună cu Dumnezeu nu e același lucru. A dobândi însă pe Dumnezeu în noi și a petrece în curăție cu El, și a ne amesteca cu lumina cea preacurată, pe cât poate firea omenească, e cu neputință dacă, pe lângă purificarea prin virtute, nu ieșim din noi sau, mai bine zis, nu ne ridicăm deasupra noastră (…). Astfel intrăm în neștiința cea mai presus de cunoștință și ne umplem în ea de splendoarea atotstrălucită a Duhului, ajungând să privim nevăzut bunurile lumii nemuritoare.”

Sfântul Grigorie Palama direcționează teologic foarte precis cum trebuie abordată problema comuniunii, a harului, a găsirii direcției teologice în comuniunea cu divinitatea, în validarea corectă a acestei experiențe. Acest punct, diferența între discursul teoretic despre divinitate și accesibilitate, este unul fundamental în înțelegerea de fapt a propunerilor cultelor. Sfântul Grigorie Palama arată în teologia sa diferența între discursul despre Dumnezeu și comuniunea autentică. În paginile lucrării menționate sunt regăsite ușor mărturia comuniunii taborice și experiența luminii, ca fundamente pentru discursul teologic autentic. Acestea sunt totdeauna elementele fundamentale ale logicii teologice, recunoscute și arătate de teologii Bisericii, păstrate ca elemente fundamentale, în care se verifică și se validează întreaga experiență cultică, comuniunea.

Volumul tratează punctul fundamental în discuția între confesiuni despre teologia harului, acela al caracterului necreat (creat, în alte confesiuni). Am tratat doar acest punct, considerând că este punctul fundamental din această discuție, restul fiind consecințe legate de acesta.

La fel, volumul aduce o discuție despre mărturia specifică a Ortodoxiei, catolicismului și protestantismului cu privire la har și comuniune. Pentru a putea discuta despre har și comuniune, aceste două direcții trebuie explorate, discuția despre harul necreat (creat, în catolicism) și despre tipologiile de mărturie a harului și comuniunii, găsite în confesiuni.

Doru Nastasă, București, 2022