Sfantul Constantin-Chiril Filosoful

Creștinismul, după ce a pierdut teren în faţa ­cuceririlor musulmane, a început să‑și croiască drum în pământurile kha­zare încă din veacul al ­VIII‑lea, concurând acolo cu islamismul şi mai ales cu iudaismul. În Apus, păgânii moravi pri­mesc creștinismul apusean sub dictatul teoriei celor trei ­limbi aşa-zis sacre – greaca, latina și ebraica.
Sfântul Constantin Filosoful, născut la Tesalonic, va fi trimis la popoarele și semințiile din jurul Imperiului Bizantin, lămurind pe mai-marii acestora, în aprige dispute, cum poate Dumnezeu să Se pogoare în pântecele unei Fecioare, întrupându‑Se astfel Fiul, ori de ce înscrisul batjocoritor de pe Crucea Mântuitorului nu poate constitui un temei pentru a accepta în cult numai trei limbi, câtă vreme Cincizecimea  –  Pogorârea Duhului Sfânt – e cea care ne arată limpede calea propovăduirii Adevărului.
Arhimandritul Serafim Alexiev prezintă în cartea de faţă disputele dintre marele filosof creștin de la Bizanţ – care va primi numele monahal de Chiril cu puțin înainte de trecerea sa la cele veșnice – cu păgânii și khazarii iudaizanţi, cu musulmanii și cu „trilingviștii” apuseni.

O carte pe cât de profundă teologic, pe atât de folositoare duhovnicește.