Un francez, Desjardins, călători atunci anume în Moldova pentru a vedea cum e acea populaţie pe care Europa o con-sidera ca pe nişte maroniţi fără noroc, prigoniţi de furia druşilor români. În cartea sa Les Juifs de Moldavie, el descrie o populaţie asiatică, „străină ţerii prin naştere, ca şi prin voinţă, moravuri, spirit şi limbă", „acaparând tot micul negoţ prin industria sa, tot banul prin dibăcia şi economia sa, popor străin în ţara a cării sevă o storc”, alcătuind un „stat în stat", în mare parte fugari din Rusia, „calici conrupători, cari cumpărau o patrie provizorie şi cuceriau un adăpost", în „Canaanul cametei", Moldova, „unde intri tot-deauna cu punga în mână". Nu vreau să fie soldaţi şi, cu toate că şcolile şi spitalele româneşti le erau deschise – cum, cu fireasca favorizare a elementului indigen, le sunt şi azi – se îndărătniciau a se păstra şi în această privinţă ca popor izolat.
Harta site