Silueta si sanatate

Astăzi, pe plan mondial, „o persoană din trei este atinsă de o boală cronică. Cea mai mare parte a indivizilor între 30 şi 60 de ani se încadrează aici. Altfel spus, medicina care îi are în grijă nu poate să-i vindece, preconizând cel mult paleative”. Dar, cu adevărat, „nici cele două persoane din trei considerate sănătoase, nu sunt sănătoase în realitate. Ele au prezentat episodic, de-a lungul existenţei lor, afecţiuni diverse, benigne sau grave, neconstituind o boală cronică. Pe scurt, starea lor de sănătate poate fi calificată drept precară şi această precaritate se va accentua pe măsură ce ele vor avansa în vârstă”. „Cei mai mulţi indivizi fragili, bolnavi, handicapaţi motoriu şi mental sunt întâlniţi în segmentul de vârstă de la 1 la 30 de ani. Sunt legiuni întregi de indivizi suferind de diverse alergii, de astm sau care prezintă tulburări neurologice şi chiar cancer.

Date fiind progresele medicinii, realizate în cursul ultimilor 30 de ani în special în obstretică, progresele în domeniul igienei şi alimentaţiei ca şi în cel al confortului, această generaţie n-ar trebui – în mod normal – să fie afectată de toate aceste rele ci ar trebui, dimpotrivă să fie perfect sănătoasă, robustă şi dezvoltată intelectual”. „În consecinţă, e cazul să se pună în discuţie generaţia precedentă, cea a genitorilor”. „Genitorii au transmis descendenţilor lor gene alterate. Codul genetic al părinţilor a fost modificat şi transmis alterat prin diferite procese”. „Pot fi în mod rezonabil incriminate substanţele chimice conţinute în alimente şi medicamente, poluarea generală, inclusiv cea de sursă nucleară, ca şi anumite condiţii de viaţă. Asta face toată lumea. Dimpotrivă, nu se aude niciodată vorbindu-se despre poluarea vaccinală, adică dacă e cazul, despre poluare directă. Acest lucru nu-i vine nimănui în minte”. „Practic, condiţiile climaterice ale ţărilor occidentale nu s-au schimbat deloc în ultimii 60 de ani. Desigur, poluarea generală a aerului, solurilor şi apelor a crescut considerabil. Desigur, au avut loc accidente nucleare care au mărit procentul de radioactivitate pe întreaga suprafaţă a planetei, dar această creştere a procentului global nu este într-atât de semnificativă încât să provoace mutaţii genetice. Desigur, condiţiile de viaţă şi de muncă s-au modificat, antrenând un stres uneori periculos din punct de vedere al sănătăţii indivizilor.

În definitiv, toţi factorii de poluare nu par să constituie decât avataruri legate de industrializarea ţărilor dezvoltate. Ei nu permit explicarea derivei genetice care afectează o largă fracţiune a populaţiilor occidentale”. „Dacă radioactivitatea şi poluarea aerului şi a apelor, şi într-o anumită măsură, stresul, pot interveni ca factori promotori ai diferitelor forme de cancer şi de afecţiuni foarte grave ori minore, nu li se poate atribui un rol determinant în deriva genetică care ne preocupă. Indivizii care suferă aceste forme de poluare pot face cancer în urma căruia mor după câţiva ani de gestaţie tăcută. Copiii aduşi pe lume nu prezintă neapărat cancer sau afecţiuni grave din cauza poluării generale accidentale. În consecinţă, este cazul să punem în evidenţă alte cauze decât poluarea generală pentru a explica degenerescenţa speciei”.